Începând din 29 mai 2021, Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor vor fi redeschise și vor putea fi vizitate în programul obișnuit al MNAR, respectiv miercuri-duminică, între orele 10.00-18.00.

Acest program special este ocazionat de readucerea în Sala Tronului, după mai bine de 70 de ani, a tronului folosit de toți regii României. Acesta a fost împrumutat de la Muzeul din Golești în colecția căruia figurează. Confecționat din lemn aurit și ornat cu pietre semiprețioase tronul are pe spătar cifrul regelui Carol I, realizat în bronz poleit și aplicat pe o placă de onix algerian.

Accesul spre sala Tronului se face prin parcurgerea monumentalei Scări a Voievozilor, construită din marmură de Carrara. În capătul treptelor, regăsim Apoteoza lui Arthur Verona (1867 - 1946), fresca de pe plafon ce reprezintă alegoric Marea Unire şi friza de portrete realizate de sculptorul Cornel Medrea (1888 – 1946), înfăţişând în medalioane voievozi şi regi ai României.

Sala Tronului, este dominată de stema regală....

Începând din 29 mai 2021, Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor vor fi redeschise și vor putea fi vizitate în programul obișnuit al MNAR, respectiv miercuri-duminică, între orele 10.00-18.00.

Acest program special este ocazionat de readucerea în Sala Tronului, după mai bine de 70 de ani, a tronului folosit de toți regii României. Acesta a fost împrumutat de la Muzeul din Golești în colecția căruia figurează. Confecționat din lemn aurit și ornat cu pietre semiprețioase tronul are pe spătar cifrul regelui Carol I, realizat în bronz poleit și aplicat pe o placă de onix algerian.

Accesul spre sala Tronului se face prin parcurgerea monumentalei Scări a Voievozilor, construită din marmură de Carrara. În capătul treptelor, regăsim Apoteoza lui Arthur Verona (1867 - 1946), fresca de pe plafon ce reprezintă alegoric Marea Unire şi friza de portrete realizate de sculptorul Cornel Medrea (1888 – 1946), înfăţişând în medalioane voievozi şi regi ai României.

Sala Tronului, este dominată de stema regală monumentală situată în partea opusă absidei tronului, fiind flancată de cele două portrete, Carol și Ferdinand, realizate, în 1934, de pictorul Aurel Bordenache (1902 - 1987). Plafonul este decorat cu fresca Ceciliei Cuţescu-Storck - realizată la dorința a regelui Carol al II-lea - și înfăţişează artele (pictura, sculptura, muzica, tragedia, comedia, poezia), “reprezentate în mod simbolic într’o zi de sărbătoare sub cerul românesc, unde veneau din slavă geniile izbânzii şi ale gloriei să încununeze strădania artelor româneşti” așa cum consemnează artista în cartea Fresca unei vieţi.

Aflată la parterul Palatului, Sufrageria Regală se distinge prin decoraţia cu casete cupolate de inspiraţie englezească (stil Robert Adam 1760-1800) a plafonului, prin pavimentul caroiat din marmură franceză şi belgiană şi prin şemineurile din marmură de Ruşchiţa.
Toate aceste elemente reflectă preferinţele stilistice ale reginei Maria şi ale regelui Carol al II-lea. Din decoraţia originară fac parte şi operele unor cunoscuţi pictori interbelici: pânzele de mari dimensuni Petrecere la ţară, Pierrot şi Colombina de Iosif Iser (1881 – 1958), Roadele pământului şi Vânatul de Rudolf Schweitzer – Cumpăna (1886 – 1975).

***

Din momentul inaugurării lor în anul 1935 şi până în zilele noastre, spaţiile istorice din corpul central al Palatului Regal au cunoscut ravagiile războiului, transformarea în sediul Consiliului de Stat în perioada comunistă şi evenimentele din decembrie 1989, când au fost grav afectate. Acestea au urmat un amplu proces de restaurare, fiind redeschise publicului din 2013.