Acum poți face turul virtual al Galeriei de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului de Artă al României din București de pe orice device cu conexiune la internet (necesită Adobe Flash instalat)

Galeria ilustrează istoria artei românești de la jumătatea secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor 1970. Artiști de seamă precum Grigorescu, Luchian, Brâncuși beneficiază de selecții reprezentative în timp ce cele mai importante curente artistice sunt amplu ilustrate prin lucrări ale marilor și micilor maeștri.

Galeria de Artă Românească Modernă spune povestea artei românești de la mijlocul secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor 1970.

Ample selecții monografice ale unor maeștri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu ilustrează legăturile strânse cu pictura franceză dine epocă, în contextul încercărilor de definire a unui specific național. Artiști ca Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu continuă să exploreze filonul modernității clasice europene, în timp ce lucrări ale unor artiști ca M.H. Maxy, Marcel Iancu și....

Acum poți face turul virtual al Galeriei de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului de Artă al României din București de pe orice device cu conexiune la internet (necesită Adobe Flash instalat)

Galeria ilustrează istoria artei românești de la jumătatea secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor 1970. Artiști de seamă precum Grigorescu, Luchian, Brâncuși beneficiază de selecții reprezentative în timp ce cele mai importante curente artistice sunt amplu ilustrate prin lucrări ale marilor și micilor maeștri.

Galeria de Artă Românească Modernă spune povestea artei românești de la mijlocul secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor 1970.

Ample selecții monografice ale unor maeștri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu ilustrează legăturile strânse cu pictura franceză dine epocă, în contextul încercărilor de definire a unui specific național. Artiști ca Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu continuă să exploreze filonul modernității clasice europene, în timp ce lucrări ale unor artiști ca M.H. Maxy, Marcel Iancu și Victor Brauner demonstrează convingător contribuția artei românești la avangarda europeană a anilor 1920-30. Preocupările generațiilor ulterioare de artiști vor ilustra aceeași deschidere către curente și stiluri care domină mai mult sau mai puțin vremelnic scena europeană.

Un grupaj consistent de lucrări de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși captează atenția, sugerând voința maestrului de a se desprinde de tradiția academică pentru a-și urma propriul drum. Ecourile acestor căutări se vor face auzite și în opera elevelor sale, Milița Petrașcu și Irina Codreanu.