Tabăra de sculptură Măgura a fost organizată în perioada 1970 - 1985. Inițiativa a aparținut sculptorului Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orașului Buzău.

Tabăra de sculptură s-a inițiat la propunerea lui Nicolae Ceaușescu, după ce acesta a vizitat obeliscul ridicat în Parcul Crâng din Buzău, la propunerea lui Gheorghe Coman și a lui Gheorghe Apostol, pentru sărbătorirea a 16 veacuri de atestare documentară a Buzăului.

Programul prevedea ca vreme de 16 ani, câte 16 sculptori, în fiecare an în majoritate alții, să vină la tabăra Măgura, în județul Buzău, unde, timp de două luni (august și septembrie), să creeze o sculptură, pe o temă la alegere, într-un bloc de piatră pe care îl primea prin tragere la sorți.[1] Sculptorii erau, la acea vreme, elevi ai liceelor de artă din țară sau proaspeți absolvenți ai Academiei de Arhitectură din București.

În cei 16 ani, la Măgura....

Tabăra de sculptură Măgura a fost organizată în perioada 1970 - 1985. Inițiativa a aparținut sculptorului Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orașului Buzău.

Tabăra de sculptură s-a inițiat la propunerea lui Nicolae Ceaușescu, după ce acesta a vizitat obeliscul ridicat în Parcul Crâng din Buzău, la propunerea lui Gheorghe Coman și a lui Gheorghe Apostol, pentru sărbătorirea a 16 veacuri de atestare documentară a Buzăului.

Programul prevedea ca vreme de 16 ani, câte 16 sculptori, în fiecare an în majoritate alții, să vină la tabăra Măgura, în județul Buzău, unde, timp de două luni (august și septembrie), să creeze o sculptură, pe o temă la alegere, într-un bloc de piatră pe care îl primea prin tragere la sorți.[1] Sculptorii erau, la acea vreme, elevi ai liceelor de artă din țară sau proaspeți absolvenți ai Academiei de Arhitectură din București.

În cei 16 ani, la Măgura au lucrat 163 de sculptori, în urma cărora au rămas 256 de lucrări în piatră, donate județului de către creatori, în cadrul unei festivități, reprezentând cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară. Din păcate, sculpturile nu au fost marcate o perioadă pentru ca vizitatorii să poată cunoaște autorul și titlul lucrării. În prezent, fiecare sculptură are o tăbliță cu un număr de identificare. La intrarea în tabără puteți vedea numele sculptorilor și numerele lucrărilor acestora.

Terenul de 21 ha, pe care sa află lucrările, aparține Mănăstirii Ciolanu, dar acum este în administrarea autorităților culturale ale județului Buzău, care plătesc o chirie mănastirii. Numele care i s-a dat taberei se datorează faptului că piatra folosită a fost procurată din comuna Măgura, această tabără situându-se, de fapt, în comuna Tisău, vecină cu Măgura.