Turneul SoNoRo Conac IX ajunge la final și încheie perfect cercul deschis în luna iulie în București, cu un concert la Palatul Mogoșoaia, pe 11 septembrie, de la ora 19.00.

Programul concertului este alcătuit din lucrări de Jean Sibelius, Clara Schumann, Maurice Ravel, Fritz Kreisler, Nikolai Rimski-Korsakov, Ludwig van Beethoven, în interpretarea muzicienilor Anna-Liisa Bezrodny (vioară), Sabin Penea (vioară), Răzvan Popovici (violă), Eduard Zecheru (violoncel) și Cristiana Mihart (pian).

Concertul de la Palatul Mogoșoaia va cuprinde și un program surpriză de muzică fado cu cântăreața portugheză Ana Margarida da Fonseca Ferreira Pinto.

„Încheim încă un turneu improbabil, care, la fel ca anul trecut, a reușit să ajungă în toată țara și să ofere publicului bucuria muzicii, a întâlnirii cu semenii și întoarcerea la normalitate. Anii aceștia, mai mult ca altădată, am simțit importanța misiunii noastre de artiști, din bogata emoție primită dinspre cei care au participat la concerte și care ne-au împărtășit din recunoștința lor prin aplauze și cuvinte calde.....

Turneul SoNoRo Conac IX ajunge la final și încheie perfect cercul deschis în luna iulie în București, cu un concert la Palatul Mogoșoaia, pe 11 septembrie, de la ora 19.00.

Programul concertului este alcătuit din lucrări de Jean Sibelius, Clara Schumann, Maurice Ravel, Fritz Kreisler, Nikolai Rimski-Korsakov, Ludwig van Beethoven, în interpretarea muzicienilor Anna-Liisa Bezrodny (vioară), Sabin Penea (vioară), Răzvan Popovici (violă), Eduard Zecheru (violoncel) și Cristiana Mihart (pian).

Concertul de la Palatul Mogoșoaia va cuprinde și un program surpriză de muzică fado cu cântăreața portugheză Ana Margarida da Fonseca Ferreira Pinto.

„Încheim încă un turneu improbabil, care, la fel ca anul trecut, a reușit să ajungă în toată țara și să ofere publicului bucuria muzicii, a întâlnirii cu semenii și întoarcerea la normalitate. Anii aceștia, mai mult ca altădată, am simțit importanța misiunii noastre de artiști, din bogata emoție primită dinspre cei care au participat la concerte și care ne-au împărtășit din recunoștința lor prin aplauze și cuvinte calde. Urmează să sărbătorim anul viitor 10 ani de SoNoRo Conac, prilej de a celebra cu ajutorul muzicii cele mai frumoase spații din țara noastră și, sperăm, posibilitatea de a concerta din nou în fața unui public numeros”, declară Răzvan Popovici, directorul turneului SoNoRo Conac.

SoNoRo Conac este un proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale, cu scopul de a intermedia contexte favorabile salvării unor monumente importante din patrimoniul românesc şi de a aduce în atenția publicului şi al autorităților remarcabile valori româneşti date uitării.

Palatul Mogoșoaia a fost edificat până în 1702 în stil brâncovenesc, data de începere a construcției nefiind cunoscută. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului.

După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea. Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821 când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri. După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat. A fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat legației elvețiene din România. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea.
În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică.