CRONICILE COVORULUI ROȘU. NARAȚIUNI ÎNTREȚESUTE ÎN CULOARE ȘI FORMĂ
31 octombrie – 17 noiembrie 2024, Sala Irina Nicolau
Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 31 octombrie 2024, de la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției CRONICILE COVORULUI ROȘU. Narațiuni întrețesute în culoare și formă.

Expun artiștii: Ana Asavei-Pietraru, Elena Ilash, Florin Marin

Curator: Kassandra Catrinescu

Țesăturile românești nu servesc doar ca obiecte decorative. Acestea sunt narațiuni vibrante, bogate în povești, credințe și obiceiuri ce aparțin comunităților implicate în realizarea lor. Fiecare piesă din expoziție este o dovadă a priceperii și creativității artiștilor, care reușesc să ridice aceste prototipuri-covoare dincolo de originile lor funcționale, transformându-le într-o pânză pentru expresia artistică actuală. Varietatea materiilor prime folosite în crearea lucrărilor expuse, dar și a tehnicilor, deopotrivă, ajută la receptarea unei experiențe senzoriale care reflectă spiritul comun care le posedă, conceptul de identitate culturală.

Actul de a țese este înrădăcinat în tradițiile de bază....

CRONICILE COVORULUI ROȘU. NARAȚIUNI ÎNTREȚESUTE ÎN CULOARE ȘI FORMĂ
31 octombrie – 17 noiembrie 2024, Sala Irina Nicolau
Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 31 octombrie 2024, de la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției CRONICILE COVORULUI ROȘU. Narațiuni întrețesute în culoare și formă.

Expun artiștii: Ana Asavei-Pietraru, Elena Ilash, Florin Marin

Curator: Kassandra Catrinescu

Țesăturile românești nu servesc doar ca obiecte decorative. Acestea sunt narațiuni vibrante, bogate în povești, credințe și obiceiuri ce aparțin comunităților implicate în realizarea lor. Fiecare piesă din expoziție este o dovadă a priceperii și creativității artiștilor, care reușesc să ridice aceste prototipuri-covoare dincolo de originile lor funcționale, transformându-le într-o pânză pentru expresia artistică actuală. Varietatea materiilor prime folosite în crearea lucrărilor expuse, dar și a tehnicilor, deopotrivă, ajută la receptarea unei experiențe senzoriale care reflectă spiritul comun care le posedă, conceptul de identitate culturală.

Actul de a țese este înrădăcinat în tradițiile de bază ale culturii românești, de multe ori, imaginat ca o transcendere a simplului act de realizare a unui obiect țesut. Este mai degrabă o metaforă pentru construcția identității, împletind experiențe, motive și valori personale dar, totodată, colective – luminând peisajul cultural din care fac parte prin capacitatea lor de a putea fi eternizate. Asemeni practicilor tradiționale de cusut, artiștii Cronicilor Covorului Roșu, trei artiști de forță a artei contemporane românești, își împletesc propriile expresii artistice pentru a dezlega firele de identitate care ne leagă de moștenirea noastră culturală. Instalațiile și sculpturile de dimensiuni impresionante, picturile realizate pe preșurile dungate atât de bine cunoscute nouă, provoacă granițele conceperii tradiționale ale țesăturilor, implicându-ne cu materialul în moduri neașteptate.

Tradiția reprezintă nu doar un fundal al acestei expoziții, ci o entitate vie, care respiră și modelează identitatea și experiența personală a artiștilor. Utilizarea motivelor tradiționale din formele propuse în unele lucrări evidențiază legătura dintre trecut și prezent, ilustrând o preocupare pentru păstrarea identității. Alegerile estetice ale artiștilor, cum ar fi utilizarea culorilor puternice și compozițiile izbitoare, întăresc semnificația tradiției ca mijloc de exprimare și sursă vitală de inspirație.

Despre artisiti

Țesăturile românești nu servesc doar ca obiecte decorative, sunt narațiuni vibrante, bogate în povești, credințe și obiceiuri care aparțin comunităților care le creează. Fiecare piesă din expoziție este o dovadă a priceperii și creativității artiștilor care reușesc să ridice aceste prototipuri-covoare dincolo de originile lor funcționale, transformându-le într-o pânză pentru expresia artistică actuală.

*

Ana Asavei Pietraru (n. 1978, Piatra-Neamț) trăiește și lucrează în București. A studiat pictura la Universitatea Națională de Arte din București, la nivel de licență și masterat.
Lucrările sale sunt expuse de mai bine de 20 de ani în galerii și muzee în țară și în străinătate, dintre care amintim: expozițiile personale Ultima grădină de la ArtHub București din 2023, Camera cu grădini, la Metropolis Center, București, în 2016, Limita în 2014 și Terapie cu lumină în 2012-2013 la Saint Ink, București, dar și expozițiile de grup de la UAP Buzău (2023), Baku, Azerbaidjan (2023), Sibiu (2020), Pitești (2019), de la ICR Paris (2017), proiectul Metha-Ian de la AnnArt Gallery din București, 2015 și din Lecce, Italia (2014). A participat, de asemenea, la Tabăra Internațională de Artă Colors per al Planeta, în Andorra, în 2008; în același an a participat la evenimentul Atelier în tranziție, în București, iar în 2007 la Tabăra Internațională de Artă din Călimănești.
Deși pictura este mediul său predilect, iar picturile în ulei domină galeria sa de lucrări, artista creează și desene, artă mixed-media, colaj, instalație, pentru care utilizează materiale diverse, precum lemnul sau țesăturile. Lucrările sale pornesc de la elemente care se concentrează pe real, organic, material, fiind transpuse într-un spațiu simbolic, imaterial, subliniat de lumină.


Elena Ilash (n. 1977, Galați) își desfășoară activitatea în Cluj-Napoca, unde a studiat sculptura în cadrul Universității de Artă și Design. A obținut diploma de doctor în arte vizuale de la aceeași instituție în 2019. De asemenea, scrie poezie și colaborează cu teatre pentru proiecte de scenografie.
Lucrările sale au făcut parte din expoziții numeroase, atât pe plan local, cât și pe plan național și internațional. O selecție a acestora ar include: expoziția personală Black matter Matters, de la Centrul Internațional de Artă Contemporană Baia Turcească, Iași, în 2024, participarea la ArtSafari, în expoziția SÂNI - O expoziție cum nu s-a mai făcut, București, participarea la Luna sculptorilor, cu expoziția Versus împreună cu Florin Marin, la Centrul Internațional de Artă Contemporană, Baia Turcească, Iași, tot în 2024, participarea la Bienala Albastră din 2023, la Brașov, expoziția personală Nothing Stays The Same, la Galeria Brâncuși, Palatul Parlamentului, participarea la a II-a ediție a Salonului de miniatură de la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară din București, participarea anuală, începând din 2013, la Salonul anual UAP, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, expoziția personală Objects in Shade de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, expoziția Eclairage et forme, la Galeria La Cave, Institutul Francez din Cluj-Napoca, în 2019, participarea la expoziția itinerantă Metafore Incandescente, între Muzeul de Artă Cluj, Bistrița și Deva, expoziția-proiect IA-Altfel/EA-Altfel de la Galeria Galateca, București, expoziția Ressurected, FivePlusGallery, Viena, în 2016, expoziția personala Hairselfie, Galeria Nano, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, 2015, expoziția personală Obiectul-Organ, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în 2015; a participat, de asemenea, la toate edițiile Bienalei Vârsta de bronz, de la Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca.
Dincolo de preocuparea pentru formă, volum și idee, Elena lucrează cu materiale diverse, iar lucrările sale, de multe ori de mari dimensiuni, oscilează între curb și geometric, între organic și anorganic, trădând o preocupare continuă pentru experimentare și descoperire.


Florin Lucian Marin (n. 1977, Galați) trăiește și activează ca artist vizual în Cluj-Napoca. A studiat în cadrul Universității de Artă și Design, fiind conferențiar universitar doctor și decan al Facultății de Arte Plastice, în cadrul acestei instituții.

A participat la numeroase expoziții naționale și internaționale, dintre care amintim: expoziția Iron Menina, la Muzeului de Artă Vizuală din Galați, în 2024, expoziția Cadrelor Didactice, DE FACTO UAD, Galeria Sztuki Wsploczesnej BWA SOKOL, Nowy Sącz, Polonia, în 2023, participarea la Salonul anual de artă al UAP, Filiala Cluj, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, tot în 2023, Bienala Metafore Incandescente, Ediția AUS-Terra, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, expoziția Poveste într-o valiză, Galeria Galateea, București, în 2022, Spotlighting / Riflessi e reppresentazioni artistiche, Mitreo Arte Contemporanea, Roma, Italia, în 2021, participarea la expoziția 100 de ani România. 100 de sculpturi. 100 de zile, la Castelul Cantacuzino din Bușteni în 2018, participarea la Bienala Națională de plastică mică Vârsta de bronz, ediția a-V-a, Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca, în 2017, participarea la proiectul Resurrected, FivePlusGallery, în Viena, respectiv Austria și participarea la Simpozionul de sculptură Generații, Galați, expoziția personală Spuma zilelor, Galeria Nano, Fabrica de Pensule, Cluj, în 2016, participarea la ArtSafari, Garajul Ciclop, în 2015.

A realizat trofee pentru premii oferite de Opera Națională din Cluj-Napoca, iar contribuțiile sale la spațiul public pot fi admirate în Cluj și în Turda. De asemenea, colaborează cu teatre de păpuși în ceea ce privește sculptura necesară spectacolelor oferite de acestea.

Inspirat de istoria artei și de literatură, Florin Marin creează forme evocatoare ce persistă în memorie alături de o senzație de eleganță sesizabilă direct sau indirect.