Evenimentul a trecut
Descriere
„DESCRIPTION DU DANUBE”/ „DESCRIEREA DUNĂRII”
— EXPONATUL LUNII IULIE 2024 —
Parcurgând „Description du Danube” nu ai cum să nu fii impresionat de măreția unei asemenea opere, foarte bine definită de versurile argheziene din„ Ex Libris”: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris/ Încet gândită, gingaş cumpănită;/ Eşti ca o floare, anume înflorită/ Mâinilor mele, care te-au deschis”.
Realizată în prima parte a secolului al XVIII-lea, „Description du Danube” („Descrierea Dunării”) a fost scrisă de contele Lois Ferdinando de Marsigli și a văzut lumina tiparului, ca primă versiune în latină, în anul 1726. Ulterior, a fost tradusă în franceză, ca a doua ediție, operă din care Muzeul Militar Național are privilegiul să dețină în patrimoniul său un exemplar, în Colecția de „Carte veche și rară”, fapt pentru care și avem acum posibilitatea să-l expunem, drept EXPONATUL LUNII IULIE/ 2024.
Măreția fluviului Dunărea a atras atenția asupra sa încă din antichitate. Și dacă în izvoarele latine fluviul era pomenit cu numele de....
„DESCRIPTION DU DANUBE”/ „DESCRIEREA DUNĂRII”
— EXPONATUL LUNII IULIE 2024 —
Parcurgând „Description du Danube” nu ai cum să nu fii impresionat de măreția unei asemenea opere, foarte bine definită de versurile argheziene din„ Ex Libris”: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris/ Încet gândită, gingaş cumpănită;/ Eşti ca o floare, anume înflorită/ Mâinilor mele, care te-au deschis”.
Realizată în prima parte a secolului al XVIII-lea, „Description du Danube” („Descrierea Dunării”) a fost scrisă de contele Lois Ferdinando de Marsigli și a văzut lumina tiparului, ca primă versiune în latină, în anul 1726. Ulterior, a fost tradusă în franceză, ca a doua ediție, operă din care Muzeul Militar Național are privilegiul să dețină în patrimoniul său un exemplar, în Colecția de „Carte veche și rară”, fapt pentru care și avem acum posibilitatea să-l expunem, drept EXPONATUL LUNII IULIE/ 2024.
Măreția fluviului Dunărea a atras atenția asupra sa încă din antichitate. Și dacă în izvoarele latine fluviul era pomenit cu numele de Danubius sau Danuvius, mai cu seamă pentru cursul său superior și mediu, în mitologia greacă era pomenit drept Istros (Istru). Așa ni-l prezintă, de pildă, poetul epic Hesiod (sec. Al VIII-lea î.Hr.) în a sa „Teogonie”, ca fiind unul dintre cei 25 de copii ai lui Tethys și Oceanus, fiind astfel frate cu râurile învolburate: Nil, Alfios, Eridan ș.a. În lumea strămoșilor noștri, potrivit lui Afidus Modestus (sec. I d. Hr.), Dunărea era considerat fluviul sacru al dacilor, iar această idee de sacralitate a fost zugrăvită și prin reprezentarea zeului-fluviu Danubius pe Columna Traiană. Iar cu aproape un veac înainte de Traian, marele geograf Strabon scria că gurile Istrului (Delta) sunt sfinte, amintind și că se practica magia lykantropică, prin care lupii deveneau subordonaţi intereselor umane. Vorbind de Dunăre șiʾn zilele noastre, putem spune că a rămas la fel de importantă, sau că, poate, este și mai importantă, dacă ne gândim la desele accentuări asupra rolului strategic al Dunării și Mării Negre.
Este cazul să mai amintim că Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră și se formează la confluența pâraielor Breg și Brigach. Breg își are izvorul lângă Furtwangen im Schwarzwald, ceea ce înseamnă că luând în calcul punctul respectiv, lungimea fluviului este de 3.019 km (sau 2.852 km de la confluența din Donaueschingen). Astfel, Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga, fiind considrat drept „brâul Europei”, având în vedere că străbate bătrânul continent de la Vest spre Est, până la vărsarea sa în Marea Neagră. În drumul său trece prin 10 state și patru capitale de țări, iar pe teritoriul țării noastre Dunărea are un curs de 1085 km. La vărsare alcătuiește o Deltă (cu trei brațe principale), care este protejată drept o rezervație a biosferei și este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Desigur că dintr-o asemenea perspectivă a interesului pentru Dunăre amintim în prezent de opera contelui bolognez Louis Ferdinando de Marsigli (1658-1730), eruditul care, prin studiile sale aprofundate, i-a acordat o atenție deosebită marelui fluviu, vreme de cca 20 de ani. Deschiderea sa spre noi descoperiri și cunoaștere s-a manifestat de altminteri de timpuriu, având posibilitatea de tânăr să-și completeze pregătirea cu unii dintre cei mai buni oameni de știință italieni ai vremii, printre care astronomul Geminiano Montanari (1633-1687), matematicianul și filozoful Giovanni Alfonso Borelli (1608-1679), medicul-naturalist Marcelo Malpighi (1628-1694). Devenit ulterior ofițer și inginer militar, călătorind succesiv în Imperiul Otoman, intrând în serviciul împăratului Imperiului Romano-German, Leopold I de Habsburg, dar și al Republicii Veneția, a făcut parte activă din evenimentele ce-au marcat epoca sa. A participat astfel la luptele împotriva turcilor – cunoscând chiar viața de prizonier, în perioada 1683-1984, stare din care a fost în final răscumpărat de familia sa; a fost unul dintre cei care au participat la Pacea de la Karlovitz ( 26 ianuarie 1699), având un rol activ în trasarea granițelor dintre Imperiul Habsburgic și cel Otoman ș.a.; iar în afară de a face istorie a fost și un neînsetat cunoscător al istoriei locurilor parcurse. De pildă, ca ostaș imperial în slujba lui Leopold I, a cunoscut foarte bine viața și istoria Transilvaniei, dar și a Moldovei și Valahiei, având o însuflețire aparte pentru unificatorul românilor - Mihai Viteazul. De altminteri, preocupările sale științifice l-a făcut să fie bun prieten cu stolnicul valah Constantin Cantacuzino, și el un alt erudit cu înclinații umaniste, de fapt primul creator al unei hărți a Valahiei, pe care a tipărit-o la Padova, în anul 1700. Însă cariera militară a lui Marsigli s-a încheiat brusc, în anul 1704, când, alături de comandantul său, Contele Giovanni Philipp de Arco (1652-1704), a înfuriat pe împăratul Leopold I, pentru că în calitate de responsabili ai cetății Brisach-pe-Rhin, au capitulat prematur în timpul asediului armatelor franceze. Spre deosebire de mareșalul Giovanni de Arco, Marsigli – atunci cu rang de general – a scăpat ca prin minune de condamnarea la moarte, chiar dacă a fost repudiat. A fost prilejul de a-și relua preocupările științifice, având astfel realizări notabile. Dintre acestea amintim că a fost fondatorul Institutului de Științe din Bologna (1714), a scris mult și spre sfârșitul vieții a publicat mai multe lucrări despre Dunăre, extrase din abundentele sale note, printre care și „Danubius Pannonico-Mysicus observationibus geographicis, astronomicis, hydrographicis, historicis, physicis, perlustratus” (1726), lucrare care a stat la baza celei republicate în anul 1744 și care face obiectul prezentării noastre curente.
În integralitate, așa cum ne-o relevă pagina de titlu, lucrarea poartă denumirea „DESCRIPTION/ DU/ DANUBE,/ DEPUIS LA MONTAGNE DE KALEN/BERG AUTRICHE, JUSQU̓'AU CON/FLUENT DE LA RIVIERE JANTRA/ DANS LA BULGARIE:/ Contenand des/ Observations/ Geographiques, Astronomiques,/ Hydrographiques, Historiques/ Et Physiques;/ PAR/ MR. LE COMTE LOUIS FERD. DE MARSIGLI,/ Membre de la Societé Royale de Londres, & des Académies/ de Paris & de Montpellier;/ Traduite Du Latin.”/ TOME: PREMIER- SIXIEME (I-VI)/ „A LA HAYE,/ Chez JEAN SWART/, M.DCC.XLIV.”. În traducere: „DESCRIEREA DUNĂRII,/ DE LA MUNTELE KALEN/BERG DIN AUSTRIA LA CON/FLUENȚA RÂULUI JANTRA/ DIN BULGARIA:/ Conține/ comentarii/ Geografice, Astronomice,/ Hidrografice, Istorice/ și Fizice;/ DE/ DL. CONTE LOUIS FERD. DE MARSIGLI,/ Membru al Societății Regale din Londra și al Academiilor/ din Paris și Montpellier;/ Tradus din latină.”/ VOLUM(ELE): I-VI, (apărute la) HAGA,/ (editor) – „Chez JEAN SWART,/ M.DCC.XLIV.” (1744).
Din punct de vedere științific și artistic lucrarea este una cu caracter enciclopedic și este structurată — în cele șase volume — pe următoarele problematici, după cum urmează:
* Volumul I – cuprinde 232 pagini, care tratează despre geografia, astronomia și hidrografia fluviului Dunărea, precum și a împrejurimilor acestuia, având și 67 de gravuri, din care 23 sunt hărți in folio. Dintre toate, sunt destinate geografiei - 20 de hărți in folio, specifice astronomiei sunt 13 hărți și tabele, iar pentru hidrografie – 46 gravuri, din care 3 sunt hărți in folio;
* Volumul II – are un total de 304 pagini și tratează despre antichitățile militare romane întâlnite de-a lungul Dunării. Cuprinde 66 de hărți și tabele, din care 4 hărți sunt in folio;
* Volumul III – are 224 pagini, în care sunt descrise mineralele din arealul Dunării, cele transportate de afluenții săi, precum și forme de cristalizare și ocurențe ș.a. Așa cum le definea autorul, acestea erau: „pietre mai puțin prețioase, mici și dure” aflate de-a lungul Dunării; „metale adevărate, perfecte, care sunt aurul și argintul”; „metale imperfecte, și anume cuprul și fierul”; „semi-metale”, „pietre, ape minerale”; ș.a. Toate aceste problematici — despre geologie, metalurgie și minerit — sunt completate cu 35 de gravuri, din care 3 sunt hărți și schițe in folio; precum și alte gravuri nenumerotate, însă incluse explicațiilor din text (în jur de 30);
* Volumul IV – pe cele 81 de file ale sale se vorbește îndeosebi despre speciile de pești care trăiesc în apele Dunării. Subiectul este ilustrat cu 35 de gravuri în total, din care: 29 - numai cu pești; una cu „raci de râu” iar alta cu „melci de râu și midii”, precum și 2 gravuri cu broaște-țestoase;
* Volumul V – are în cuprinsul celor 312 pagini informații despre Avifauna dunăreană, explicațiilor teoretice adăugându-li-se 74 de gravuri, dintre care 59 ilustrează specii de păsări, iar 15 redau diverse tipuri de cuiburi cu ouăle lor;
* Volumul VI – se ocupă pe cele 216 pagini de diverse teme, printre care: izvoarele Dunării, anatomia păsărilor, studii de ihtiologie, măsurători privind debitul apei pe Dunăre și Tisa, varietatea afluenților Dunării, flora și fauna din jurul Dunării („fiare cu patru picioare care frecventează malurile Dunării”), măsurători barometrice și termometrice la Dunăre, insecte și larve întâlnite de-a lungul văii Dunării („cu două aripi”, „cu aripile învelite”, „acvatice sau care trăiesc în apă”). Toate aceste informații sunt complinite cu 28 de gravuri, din care 6 sunt in folio, dar și alte tabele și 6 pagini cu gravuri de insecte.
Asadar, caracteristică tipăriturilor de ev mediu târziu, al finalului de baroc și începutului perioadei iluministe, „Decription du Danube” se încadrează lucrărilor de artă, cultură și știință — atât prin conținut, cât și prin tehnica realizării —, fiind perioada când cartea era privită ca „o comoară ideatică” și „un mijloc valoros de iluminare”, de cele mai multe ori fiind apanajul suveranului. Din asemenea considerente ea oferea și o anume prestanță deținătorului. Prin urmare, privit din punct de vedere tehnic, blocul de carte al celor șase volume este identic, de format mare (57.50 x 43.00 cm), diferența constituind-o grosimea lor, care variază de la un volum la altul, fiind între 3.00 și 5.50 cm (vol. I - 5.00, vol. II - 4.00, Vol. III - 5.50, vol. IV - 3.00, vol. V - 5.00, vol. VI - 3.50). Hârtia ce alcătuiește blocul cărții este caracteristică epocii și a fost realizată manual, iar legarea sa la cotor este de tip fascicole-broșate. La exterior, fiecare volum este cuprins între coperți din carton gros, acoperit cu marochin maron, marmorat, nedecorat. Aceeași piele naturală a fost folosită și la cotorul cărții, dar, în această zonă 7 binduri (nervuri) împart cotorul în 8 segmente. Respectivele nervuri, ca elemente de structurare interioară, ies în relief prin încadrarea lor în câte două benzi orizontale, compuse din câte trei linii drepte și aurite. În ceea ce privește segmentele, acestea sunt în general decorate cu motive vegetale, aurite, excepție făcând însă al doilea și al treilea de sus, care sunt destinate: unul – titlului lucrării, fiind astfel nedecorat; iar celălalt – indică numărul tomului. Acesta din urmă se distinge față de celelalte prin faptul că este pe un fond verde-închis și are capetele decorate cu motive vegetale, aurite, cuprinse în câte un chenar ce-i delimitat de aceeași compoziție a liniilor drepte, aurite. Fiecare cotor este întărit la capete printr-un șnur de capital-band, realizat în maron și crem, iar tranșele celor șase volume sunt vopsite în roșu, culoare nobilă, și ea cu simbolistică imperială.
În ceea ce privește interiorul volumelor, acestea prezintă un forzaț compus din aceeași hârtie manuală ca și blocul de carte, având în filigran blazonul și marca firmei „D&C Blauw” din Rockingstone, Wageningen, GE, Netherlands (Țările de Jos), dispuse astfel: la mijlocul paginii, în partea stângă este relevat blazonul – compus, pe verticală, dintr-o treflă și un scut (pe 12.00x5.00 cm, din care: – trefla pe 6.50x4.50 cm; iar scutul pe 5.00x5.50 cm); apoi, în partea dreaptă, pe o suprafață de 14.00x1.50 cm, este scrisă marca firmei, tot în filigran. Era o manufactură veche de hârtie, produsă de o familie olandeză încă din 1621, și care, sub nume diferite, a supraviețuit timp de peste 250 de ani. Hârtia produsă de această marcă era preferată dată fiind calitatea tipografică, nefiind imitată de alte hârtii contemporane. O altă caracteristică generală a volumelor prezentate, este și faptul că fiecare pagină de gardă este integral decorată cu câte o gravură „intaglio”, prin care se definește tema fiecărui volum, astfel: la Volumul 1, este reprezentat Zeul Danubius (pe 45,5x33,5 cm), desenat și gravat — potrivit însemnării din dreapta-jos — de „F. Ottens delineavit et fecit 1725”[olandezul Frederik Ottens cel Tânăr (1717-70)], după originalul italianului Antonio Rossi (1700-1753); gravura de la Volumul 2, realizată pe o suprafață de 45.20x33.00 cm, ilustrează scena construcției podului roman peste Dunăre, proiectat de Apolodor din Damasc și ridicat din ordinul Împăratului Traian - relevat prin bustul acestuia [gravură realizată de „Eques Petrus Leo Gerrius inv: et del.” (scris la bază-stg.) și produsă în atelierul lui „F. Ottens fec. direxit 1725.” (Frederik Ottens cel Tânăr) - notă din dr.-jos]; gravura frontală a Volumului 3 – reprezintă (în mărime de 44.50x33.00 cm) o scenă minieră [autor fiind „Antonio Rossi inv.” (scris în stg.-jos) și gravor (după nota din dr.-jos) - „J. Houbraken Fecit.” [Jacobus Houbraken (1698 –1780)]; la Volumul 4, în gravura de 42.50x30.50cm, realizată de „J. Houbraken Fecit” (consemnat în dr.-jos), se reflectă o scenă de pescuit cu sturioni; ilustrația din fața Volumului 5, în mărime de 44.50x33.50 cm, redă: o secvență terestră din cursul Dunării, în care se observă o cetate întărită pe malul stâng al apei, turnul unei biserici pe o insulă centrală și câțiva luntrași lunecând pe apele fluviului; dar și o secvență aeriană, în care se observă stoluri de păsări ce brăzdează cerul din arealul respectiv al Dunării [gravor: „J. Houbraken Fecit” (mențiune în dr.-jos)]; iar la Volumul 6, ilustrația (în dimensiune de 44.70x33.50 cm), realizată de gravorul „J. Houbraken Fecit.” (mențiune în dr.-jos), înfățișează un peisaj compozit, ce redă - pe fundal - un segment din cursul Dunării, apoi, în prim-plan, dreapta, o Victorie care se sprijinină lejer de un tun, în timp ce la dreapta sa, separat de un falnic copac, staționează un elefant de război. În fața scenei, umplu peisajul un grup de patru copii, care, în joaca lor, aleargă să prindă fluturi ș.a.
După gravurile descrise, la fiecare volum în parte urmează pagina de titlu, pe care scrie cu majuscule de diferite mărimi, în roșu și negru, titlul integral al lucrării, autorul, locul și anul apariției și, evident, numărul tomului respectiv. Între această din urmă specificare și locul apariției lucrării (Haga), se află simetric dispusă o vinietă de titlu (de: 6.50 x 13.00 cm), comună celor șase volume și care este decorată cu elemente compozite, ce trimit, în general, la subiectele tratate în lucrare. Astfel, în compoziția sa [realizată de „B. P. direx.”, posibil atelierul lui Bernard Picart (1673-1733)] se împletesc elemente de arheologie cu cele de ornitologie sau de natură vegetală, precum și cu cochilii de moluște ș.a. (în prim plan sunt evidențiați 2 sfincși dispuși simetric pe un pervaz, o vază cu flori pe care se susțin două păsări, simetric dispuse, o cochilie și împletituri de elemente vegetale). În același context sunt dispuse și alte viniete finale, specifice fiecărui volum (gravate de F. Ottens - conform „Allgemeines Lexikon der bildenden Künstler von der Antike bis zur Gegenwart”, de Thieme-Becker). În rest, paginile sunt scrise unicolor, în negru, având, tot ca o caracteristică generală, gravate frontoane dreptunghiulare la începutul unor capitole sau subcapitole din fiecare volum, în mărimi variabile (de la 10.00x18.50 cm - la 15.50x30.30 cm) și care sunt decorate cu elemente specifice temei respective. La fel, se distinge și litera verzală (unciala) a fiecărei pagini, ea fiind gravată și decorată monocrom, sub formă de pătrate diferite ca mărime, cu laturi ce variază de la 5.50 - la 7.20 și 8.00 cm. Ar mai fi de consemnat și faptul că cele mai multe dintre hărțile gravate sunt prezentate in folio și, așa cum am specificat pentru fiecare volum în parte, lucrarea abundă de gravuri pe cupru, fie ele hărți, tabele, viniete precum și alte diverse imagini prin care autorul a dorit să întregească informația de bază. Și, chiar dacă au trecut 280 de ani de la editarea acestei inestimabile opere, ea se prezintă într-o stare bună de conservare, excepție făcând, totuși, unele excoriații ale cotorului celor 6 volume, iar in interior, la bază, se observă urme vechi ale unei posibile inundații.
Date fiind cele prezentate, sperăm că v-am trezit curiozitatea dragi cititori și prieteni, astfel încât să doriți să vedeți miniexpoziția noastră din luna iulie/ 2024.
Întocmit,
Valeria Bălescu
Locație și Direcții
Important
Explicația imaginilor
Vol. I. F.0 Afișul miniexpoziției „DESCRIPTION DU DANUBE”/ „Descrierea Dunării” – ce constituie EXPONATUL LUNII IULIE/2024. Afișul inserează în grafică: în partea dreaptă — pe fondul gravurii integratoare ce explică obiectivul lucrării și care-i preluată de pe pagina de gardă a primului tom — frontoanele caracteristice temei fiecărui volum, având la bază vinieta de titlu, care-i comună tuturor; iar în partea de stânga, sus, în medalion, este prezentat portretul autorului, contele Louis Ferdinandă de Marsigli (1658-1730).
Vol. I. F.1 Pagina de titlu a Tomului I, din lucrarea „Description du Danube”, cu titlul integral, autorul, locul, anul apariției și vinieta de titlu, cu mențiunea că tot înscrisul se repetă întocmai la cele șase volume, excepția făcând-o, de la un tom la altul, doar specificarea numărului (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte veche și rară”).
Vol. I. F.2 Gravura paginii de gardă a Primului Tom din lucrarea „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli, prin care se relevă obiectivul operei enciclopedice și care relevă, în prim plan, pe Zeul Danubius (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.3 ”Hartă generală în care Fluviul Dunărea este prezentat în întreaga porțiune dintre Muntele Cetin și râul bulgar Jantra” – redată prin gravura in folio de la Tab. II, din Tom I, a lucrării „Description du Danube”, a contelui Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.4 Gravură ce reflectă forma unei unciale, dar și a frontonului specific segmentului de astronomie, prezentat în Tomului I, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.5 Dunărea și afluenții săi – hartă gravată în Tab. I (Tom I), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.6 Cursul Dunării în zona Banatului, ilustrație în Harta nr. 14 – in folio, din Tom I a lucrării „Description du Danube”, a contelui Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.6a Harta in folio cu Nr. 20, din „Description du Danube” (Tom. I), de contele Louis Ferd. de Marsigli, în care este reprezentat cursul Dunării în zona Principatului Valahia, fiind punctat și portul Giurgiu (Giorgio) – (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.7 Tabelul nr. 22 - cu date astronomice, din Tom I, a lucrării „Description du Danube”, de Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.8 Tabel cu „Observații astronomice”, din „Description du Danube” (Tom I), de Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.9 Gravură in folio cu „Harta topografică” a cursului Dunării și a afluenților săi, îndeosebi a celor din Regatul Ungariei (inclusiv Transilvania și Banat), dar și din Principatele Române Valahia și Moldova, din „Description du Danube” (Tom I), de Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. I. F.9a Gravură cu „Figuri balneare din Buda”, în Tab. 46, din „Description du Danube” (Tom I), de Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.1 Gravură ce ilustrează scena construcției podului roman peste Dunăre, proiectat de Apolodor din Damasc, aflată pe pagina de gardă a Tomului II, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.2 Gravură cu diferite medalii bătute în cinstea Împăratului Traian, din Tab. 9 (Tom. II), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.3 „Un model al Podului lui Traian de pe Columna Traiană din Roma” (proiectat de Apolodor din Damasc și ridicat la Drobeta-Turnu Severin) – gravură din Tab. 15, Tom II, a lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.4 Schițe cu structuri ajutătoare ce-au servit la construirea Podului lui Traian peste Dunăre, din „Description du Danube” (Tom II), de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.5 Gravură in folie cu o „Harta a Transilvaniei” dar și o parte din Valahia și Moldova, care ilustrează cursul râurilor Olt (Alute) și Mureș (Marusius), dar și situl fostei reședințe romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa – gravură a Tab. 25, din „Description du Danube” (Tom. II), de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.6 Starea fostei reședințe romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa - gravură din Tab 24, a lucrării „Description du Danube” (Tom. II), de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.7 Mărturii arheologice din Transilvania, care atestă stăpânirea romană în acel areal – gravură a Tab. 55, din „Description du Danube” (Tom. II), de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.8 Artefacte din Banat și Transilvania, care atestă stăpânirea romană în acele zone – gravură a Tab. 56, din „Description du Danube” (Tom. II), de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.9 Gravură cu harta „Teatrului de antichități romane din Ungaria sau o Hartă geografică a regiunilor din jurul Dunării, Pannonia, Dacia și Moesia”, în care au fost evidențiate antichitățile romane descrise în Tom. II din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. II. F.9a Urne din ceramică descoperite în zona Transilvaniei - gravură din Tab. 65, a lucrării „Description du Danube” (Tom. II), de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. III. F.1 Gravură cu o scenă minieră reprezentată pe pagina de gardă a Tomului III, prin care se definește conținutul acestuia, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. III. F.2 Gravură in folio cu „Harta mineralogică” din Transilvania îndeosebi, dar și cu părți din Valahia și Moldova, redată în Tom III din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. III. F.3 „Anatomia pietrelor prețioase” – gravură a Tab. 3, Tom. III, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. III. F.4 „Harta metalografică (cu) celebra mină din Semnitz”, cu explicații despe structura sa interioară – gravură in folio din „Description du Danube” (Tom. III), de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.1 Gravură de pe pagina de gardă a Tomului IV, care redă o imagine ce reflectă pescuitul și prin care se definește conținutul volumului respectiv, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.2 Gravură folosită drept fronton sau vinietă, în acord cu specificul Tomului IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.3 „Pește cu barbă” - gravură din Tomul IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.4 „Crap oglindă” - gravură din Tomul IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.5 „Șalău” - gravură din Tomul IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.6 „Sturion” - gravură din Tomul IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.7 Tipuri de raci de Dunăre, gravură din Tomul IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.8 Moluște din Dunăre, gravură din Tomul IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. IV. F.9 Broască țestoasă de Dunăre, gravură din Tomul IV al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.1 Gravură ce reflectă avifauna dunăreană, reprezentată pe pagina de gardă a Tomului V și care definește conținutul acestuia, ca parte integrantă a lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.2 „Stârc cenușiu mic”, gravură din Tom. V (Tab. 3), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.3 „Pelican”, gravură din Tom. V (Tab. 12), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.4 „Corb acvatic”, gravură din Tom. V (Tab. 36), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.5 „Lebădă”, gravură din Tom. V (Tab. 47), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.6 „Rață portocalie”, gravură din Tom. V (Tab. 54), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.7 „Gâscă sălbatică”, gravură din Tom. V (Tab. 48), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.8 „Cuib de pasare” în lunca Dunării, gravură din Tom. V (Tab. 72), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. V. F.9 „Cuib de berze” în lunca Dunării, gravură din Tom. V (Tab. 64), din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.1 Gravură de pe pagina de gardă a Tomul VI, care ilustrează structura compozită a problematicii ce-i tratată în volum, ca parte integrantă a lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.2 „Un desen topographic” al adâncimii albiei Dunării – gravură din Tab. I, Tom. VI, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.3 „Harta situaţiei izvoarelor Dunării” - gravură a Tab. IV, Tom. VI, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.4 Aspect de practicare a ihtiologiei - gravură a Tab. IX, Tom. VI, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.5 ”Tabel cu diverse experimente privind apele fluviului Dunărea, cât și a altor râuri care se varsă în aceasta” - gravură in folio a Tab. 25, Tom. VI, din
„Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.6 „Frumoase coarne de berbec” – gravură in folio a Tab. 27, Tom. VI, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.7 Cap de căprioară cu „coarne monstruoase”, în mărime naturală, gravură de la Tab. 28, Tom. VI, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.8 „Tabele meteorologice, sau observații asupra stării aerului”, Tom. VI, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.9 Gravură cu insecte, Tom. VI, din „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”).
Vol. VI. F.9a Blazonul firmei „D&C Blauw” - din Rockingstone, Wageningen, GE, Netherlands (Țările de Jos), integrat în filigran pe forzațul fiecărui vomul al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”, Tom I-VI).
Vol. VI. F.9b Marca firmei „D&C Blauw” – integrată în filigran pe forzațul fiecărui vomul al lucrării „Description du Danube”, de contele Louis Ferd. de Marsigli (Patrimoniul MMN, Colecția „Carte rară și veche”, Tom I-VI).
Întocmit, Valeria Bălescu
Expoziția de istorie militară generală (Pavilionul A) poate fi vizitată de MIERCURI până DUMINICĂ, între orele 10:00 și 18:00. Accesul publicului vizitator se efectuează până la ora 17:00.
Persoanele care au gratuitate la muzeu sunt:
- Preșcolari
- Copii instituționalizați
- Persoane cu handicap
- Elevi și Studenți din instituții de învățământ militar
- Veterani de război
- Veterani din teatrele de operații
- Angajați ai rețelei muzeale