„Ion Dumitrana. Machetator și gravor” - o nouă expoziție
la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției tematice „Ion Dumitrana. Machetator și gravor”. Aceasta va fi disponibilă publicului începând cu data de 8 octombrie 2025, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.
Proiectul curatorial aduce în atenția publicului activitatea artistică a unuia dintre cei mai prolifici machetatori și gravori de mărci poștale: Ion Dumitrana.
Machetatorii de mărci poștale, graficienii și gravorii, au rămas, în mare parte, anonimi, în ciuda importanței pe care marca poștală a avut-o de-a lungul secolului XX. Procesul îndelungat de creație a mărcii poștale presupune implicarea unei echipe de profesioniști. În puținele cazuri în care pe o marcă poștală se regăsește un nume, putem identifica machetatorul, dar nu și gravorul sau alți specialiști implicați.
Ion Dumitrana și-a desfășurat întreaga activitate în perioada comunistă, când creația a cunoscut o provocare și mai mare, artistul fiind constrâns....

„Ion Dumitrana. Machetator și gravor” - o nouă expoziție
la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției tematice „Ion Dumitrana. Machetator și gravor”. Aceasta va fi disponibilă publicului începând cu data de 8 octombrie 2025, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.
Proiectul curatorial aduce în atenția publicului activitatea artistică a unuia dintre cei mai prolifici machetatori și gravori de mărci poștale: Ion Dumitrana.
Machetatorii de mărci poștale, graficienii și gravorii, au rămas, în mare parte, anonimi, în ciuda importanței pe care marca poștală a avut-o de-a lungul secolului XX. Procesul îndelungat de creație a mărcii poștale presupune implicarea unei echipe de profesioniști. În puținele cazuri în care pe o marcă poștală se regăsește un nume, putem identifica machetatorul, dar nu și gravorul sau alți specialiști implicați.
Ion Dumitrana și-a desfășurat întreaga activitate în perioada comunistă, când creația a cunoscut o provocare și mai mare, artistul fiind constrâns să recreeze noile realități și obligat să lucreze în cadrul regulilor impuse de regim.
Creația artistică a suportat o provocare majoră, întrucât urmărea rigoarea stilistică, dar se încadra în tematica impusă de partid, iar încercarea de a crea pe o perioadă atât de extinsă determina o mai mare capacitate de adaptare la simbolurile propuse în epocă, ținând mereu cont de ochiul critic al cenzurii.
Observăm, astfel, emisiuni cu un profund caracter ideologic și propagandistic, precum cele dedicate celebrării a 20 de ani de la prima apariție a gazetei oficiale de partid - Scînteia (1951), a 45 de ani de la Revoluția bolșevică (1962) sau a XV-a aniversare a Republicii Populare Române (1963). Altele au ca subiect astrofilatelia, cu reprezentări exclusiv sovietice. Activitatea artistului a cuprins și realizarea unor mărci poștale cu subiecte mai puțin ideologizate, precum cultură (Al III-lea Concurs și Festival Internațional „George Enescu”, 1964), faună și floră (Flori, 1956; Fauna din Delta Dunării, 1957; Vânătoarea, 1961) sau sport (Jocurile Olimpice de la Innsbrück și Hipism, ambele din 1964).
Expoziția surprinde evoluția artistică a lui Ion Dumitrana, de la prima contribuție majoră (75 de ani de la înființarea Fabricii de Timbre, 1948) până la finalul carierei sale, unele proiecte fiind tipărite după decesul său din 1976.
Pe lângă activitatea de machetator și gravor, Dumitrana a fost implicat și în formarea noilor generații de specialiști ai Fabricii de Timbre sau de artiști. Acesta a condus, în a doua jumătate a anilor '50 un colectiv de artiști care i-a purtat numele, rezultând 13 emisiuni. De asemenea, a colaborat cu artiști precumꓽ Aida Tasgian, Maria Panin, Ion Untsch sau D. Galin, realizând fie desenele, fie gravurile emisiunilor de mărci poștale (gravura emisiunilor Monumente ale naturii, 1960 sau Muzeul Satului, 1963).
Echipa curatorială: Cristina-Elena Antonie, Cristina Barbu, Beatrice-Mihaela Negoiță, Sorian Uyy, Alexandru-Cristian Voicu, Secția Muzeul Național Filatelic.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada octombrie 2025 – ianuarie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă).
Parteneri Media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Digi24, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România București FM, Radio România Internațional, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Prima History, Cinemaraton
__________________________________________________________________________________
Despre MNIR:

Muzeul Naţional de Istorie a României este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti. Adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, se află în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului.

Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1972 și prezenta, în cele peste 50 de săli de expunere, cele mai valoroase mărturii ale trecutului nostru – din cele mai vechi timpuri, până în perioada contemporană. Dacă la deschidere avea în colecție aproximativ 50.000 de bunuri culturale, acum, Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un patrimoniu mult mai bogat (incluzând peste 700.000 piese, un număr care sporeşte anual).

În prezent, Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă publicului expozițiile permanente Tezaurul Istoric, Copia Columnei lui Traian și Lapidarium, precum și expoziții temporare cu tematică diversă, în Holul Central.