Lumea s-a schimbat. Nu doar schimbări de mediu, dar și prefaceri la nivel economic și social. Și politic. În ce fel și-au pus acestea amprenta asupra tradițiilor culturale ale păstorilor din România?

Muzeul Național al Țăranului Român și-a propus să întoarcă pe toate fețele povestea oii din zilele noastre.

- Ce mai înseamnă oieritul astăzi, obligat să-și găsească calea printre cutumele moștenite, statisticile oficiale și politicile agricole europene?
- Cum a ajuns transhumanța – pendulare sezonieră între locurile de pășunat, aflate uneori la distanțe impresionante, de mii de kilometri, dar într-un areal bine delimitat și stabilit, un fel de „spațiul Schengen” al păstorilor – ilegală și, practic, imposibilă, înghesuită între norme, reglementări și aprobări care țin cont de noile granițe, de infrastructura modernă și normele sanitar-veterinare, de topografia locurilor, în permanentă schimbare, dar și de progresul tehnologic?
- Mai are cineva nevoie de lâna țigaie sau țurcană, de păr sau de pielicele de astrahan? Ce șansă mai are cojocul autohton....

Lumea s-a schimbat. Nu doar schimbări de mediu, dar și prefaceri la nivel economic și social. Și politic. În ce fel și-au pus acestea amprenta asupra tradițiilor culturale ale păstorilor din România?

Muzeul Național al Țăranului Român și-a propus să întoarcă pe toate fețele povestea oii din zilele noastre.

- Ce mai înseamnă oieritul astăzi, obligat să-și găsească calea printre cutumele moștenite, statisticile oficiale și politicile agricole europene?
- Cum a ajuns transhumanța – pendulare sezonieră între locurile de pășunat, aflate uneori la distanțe impresionante, de mii de kilometri, dar într-un areal bine delimitat și stabilit, un fel de „spațiul Schengen” al păstorilor – ilegală și, practic, imposibilă, înghesuită între norme, reglementări și aprobări care țin cont de noile granițe, de infrastructura modernă și normele sanitar-veterinare, de topografia locurilor, în permanentă schimbare, dar și de progresul tehnologic?
- Mai are cineva nevoie de lâna țigaie sau țurcană, de păr sau de pielicele de astrahan? Ce șansă mai are cojocul autohton în fața blănii sintetice și a imitației de piele?
- De ce să lipim de brânza noastră cea de toate zilele etichetele D.O.P. (denumire de origine protejată), I.G.P. (indicație geografică protejată) sau S.T.G. (specialitate tradițională garantată)?
- Peisaj sau pășune? Stâna poate fi obiectiv cultural? Ce are oaia cu ecoturismul?
- Cum s-au transformat păstorii care își vedeau netulburați de rânduielile învățate din străbuni, ocupați cu păscutul, adăpatul și mulsul oilor, în crescători de animale obligați să mediteze la normele europene și să dea piept cu pretențiile de la Bruxelles ale unor politicieni care „habar nu au cum mere treaba cu oile” pe la ele pe-acasă?

Așadar, am pornit la drum – cu oaia dilematică – într-un proiect cultural care se va derula în perioada martie - noiembrie 2023 cu sprijin financiar de la Administrația Fondului Cultural Național: PĂSTORIT 2.1. OAIA HAI-HUI.

Împreună cu partenerii noștri (ȘMAG Bunătăți din Țara Bârsei Cooperativa Agricolă, Asociația ARCHÉ, Fundația „Pasterstwo Transhumancyjne” din Koniaków, Polonia, Asociația My Transylvania, Asociația Mioritics) vom tăia firul (de lână) în patru ca să aflăm ce s-a schimbat și ce mai trebuie păstrat dintr-o ocupație tradițională milenară și emblematică pentru români.

Vă invităm să ne urmăriți în călătoria noastră (inclusiv în mediul digital) ca să descoperiți Oaia la taclale (masă rotundă despre oportunități și dificultăți în păstoritul contemporan, 27 martie), Păstorit contemporan. Un patrimoniu, mai multe dileme (expoziție temporară documentară și multisenzorială la MNȚR, 24 mai – 6 august), Oaia (și) cu lâna de aur (ateliere de educație muzeală pentru copii, în perioada mai – iulie), Oaia la drum (evenimente culturale, ateliere și proiecții de film la Râșnov, Rotbav și Râul Sadului, în perioada iunie – septembrie), Miorița pentru mileniali (podcasturi și stories în mediul digital), Târg de (b)oierit (târg cu produse alimentare garantat bio din materii prime provenite din oierit și produse meșteșugărești din lână și piele de oaie, 6 – 8 octombrie), Oaia la flip chart (prezentări în cadrul târgului ale unor inițiative de promovare a produselor de calitate și brandurilor locale, inclusiv prin proiecte de ecoturism), Oaia 5G (atelier de povești păstorești wireless, în octombrie – noiembrie).


Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.qmagazine.ro