Peisajul muzeal prahovean și naţional, circuitele turistice și culturale beneficiazã din 24 mai 2016 de un obiectiv specific nou, ilustrator și valorificator al moștenirii cantacuzine din judeţul Prahova: Muzeul ,,Conacul Panã Filipescu”, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova.
Important monument istoric, amplasat pe Drumul Voievozilor, conacul, exemplar remarcabil al arhitecturii civile, bijuterie a stilului tradiţional românesc, a fost restaurat cu fonduri nerambursabile, sub egida Consiliului Judeţean Prahova prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, în scopul organizãrii unui muzeu, cu tematicã medievalã.

Cantacuzinii au edificat, de-a lungul perioadei medievale, pe tãrâm prahovean, ctitorii laice și ecleziastice, sau au înnobilat, prin înrudire, ctitorii construite de marii boieri locali. În preajma anului 1650, tânãra familie boireascã, rezultatã din cãsãtoria marelui logofãt Panã Filipescu cu Marica, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino, construiește la micã distanţã de palatul postelnicului, pe actualul teritoriu al comunei Filipeștii de Târg, conacul „Panã Filipescu”.

Expoziţia permanentã organizată în spaţiile generoase ale Conacului cuprinde: documente care prezintă în paralel....

Peisajul muzeal prahovean și naţional, circuitele turistice și culturale beneficiazã din 24 mai 2016 de un obiectiv specific nou, ilustrator și valorificator al moștenirii cantacuzine din judeţul Prahova: Muzeul ,,Conacul Panã Filipescu”, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova.
Important monument istoric, amplasat pe Drumul Voievozilor, conacul, exemplar remarcabil al arhitecturii civile, bijuterie a stilului tradiţional românesc, a fost restaurat cu fonduri nerambursabile, sub egida Consiliului Judeţean Prahova prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, în scopul organizãrii unui muzeu, cu tematicã medievalã.

Cantacuzinii au edificat, de-a lungul perioadei medievale, pe tãrâm prahovean, ctitorii laice și ecleziastice, sau au înnobilat, prin înrudire, ctitorii construite de marii boieri locali. În preajma anului 1650, tânãra familie boireascã, rezultatã din cãsãtoria marelui logofãt Panã Filipescu cu Marica, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino, construiește la micã distanţã de palatul postelnicului, pe actualul teritoriu al comunei Filipeștii de Târg, conacul „Panã Filipescu”.

Expoziţia permanentã organizată în spaţiile generoase ale Conacului cuprinde: documente care prezintă în paralel evoluția celor două familii - Cantacuzino și Filipescu, de-a lungul timpului; portretul în mãrime naturalã al spãtarului Mihai Cantacuzino realizat de Theodor Aman; machete ale principalelor ctitorii cantacuzine din județul Prahova; carte veche bisericească; icoane; copia fidelă a unei tiparnițe de secol XVIII; podoabe de epocă; veșmânt de domniță cusut cu fir de aur și argint care atestă bogăția foștilor proprietari ai conacului.

O sală specialã a fost dedicată celui mai bogat român de la începutul secolului XX, Gheorghe Grigore Cantacuzino – Nababul, al cărui portret în mărime naturală se află expus pe peretele sud-estic al încăperii, alături de mobilier specific epocii, o colecție de documente inedite și numeroase alte piese care evidenţiază notorietatea și fastul proprietarului.

În beciul conacului pot fi vizitate expoziţii de arheologie - bunuri culturale mobile, descoperite în timpul lucrãrilor de restaurare, aferente primei faze de construire a conacului; momente din activitatea agricolã a zonei ilustrate prin obiecte tradiţionale pentru lucratul pãmântului; o expoziţie lapidarium care cuprinde cruci si pietre funerare, capiteluri și ancadramente bogat decorate, sculptate în piatrã.

La etaj a fost organizatã o salã pentru expoziţii temporare, având rol și de salã multimedia pentru conferinţe, colocvii, proiecte educative etc.

Lucrãrile de restaurare ale clãdirii, au scos la suprafaţã și trei gheţãrii aflate pe aripa de nord a conacului, reamenajate pentru a putea fi vizitate.

În parcul amenajat cu alei, bãnci, flori și pomi fructiferi sunt amplasate statuile domnitorilor Mihai Viteazul și Șerban Cantacuzino, a postelnicului Constantin Cantacuzino, a fiului acestuia, marele spãtar Drãghici Cantacuzino și a ginerelui sãu, marele logofãt Panã Filipescu.